Organizarea congresului „Asociației Balcanice de Chirurgie Plastică, Reconstructivă și Estetică (BAPRAS)” o dată la 2 ani a devenit deja tradiție. Continuând tradiția, ediția din acest an a congresului are loc în perioada 9-11 mai 2019 la Grand Hotel Italia în Cluj-Napoca. Mai multe detalii despre eveniment regăsiți în interviul de mai jos și pe site-ul evenimentului: bapras2019.medevents.ro

Prof. Dr. Alexandru Valentin Georgescu, în calitate de Preşedinte al celui de al 11-lea Congres BAPRAS a răspuns la câteva întrebări venite din partea Ralucăi Mihaela Bocancia de la Jurmed – Jurnal de Sănătate.

1. Anul acesta veți prezida cel de-al 11-lea Congres BAPRAS care înglobează al 12-lea Congres Național al Societății Române de Chirurgia Mâinii și al 13-lea Congres al Societății Romane de Microchirurgie Reconstructivă. Vă rugăm să ne spuneți ce noutăți aduce evenimentul prin lucrările științifice și speakerii prezenți anul acesta?

Da, într-adevăr, între 9-11 mai vom avea onoarea de a organiza în Cluj-Napoca cel de-al 11-lea Congres al Asociației Balcanice a Chirurgilor de Chirurgie Plastică Reconstructivă și Estetică (Balkan Association of Plastic Reconstructive and Aesthetic Surgeons). În paralel cu acest Congres se vor desfășura de asemenei, cel de-al 12-lea Congres al Societății Române de Chirurgia Mâinii și cel de-al 13-lea Congres al Societății Române de Microchirurgie Reconstructivă. Estimăm reunirea a aproximativ 400 de participanți și, ceea ce este foarte îmbucurător, cel putin jumătate dintre aceștia vor fi specialiști tineri și medici rezidenți. Și spun aceasta, pentru că aceste manifestări științifice sunt destinate în principal tinerilor, pentru a le facilita venirea în contact cu chirurgii experimentați în domeniu și cu noutățile în specialitate.

Un aspect foarte important este și acela că, în precongres, respectiv pe 7-8 Mai, vor fi organizate două workshopuri destinate în exclusivitate mai tinerilor noștri colegi: un workshop de microchirurgie pentru începători și un workshop de disecții de lambouri pe animale vii (porci) destinat îndeosebi tinerilor specialiști.

La congres vor participa, în afara medicilor din țările aparținând spațiului Balcanic, numeroși colegi din USA, Italia, Austria, Germania, Franța, Elveția, Olanda, Republica Moldova, Liban, Egipt. O mențiune deosebită pentru personalitățile cu o reputație deosebită în domeniu care au acceptat să facă parte din Faculty, numărul lor fiind de aproximativ 90. Printre invitații de marcă din afara spațiului Balcanic, fără a avea pretenția că îi voi enumera pe toți, se numără Geoffrey Hallock, Alex Spiess, Mimmis Cohen, Yelena Akelina, Jerod Keith, Pravin Patel, Andrei Odobescu din USA; Kurt Vinzenz, Maria Anoshina, Heinz Burger, Sasan Hamzavi, Christian Schaudi din Austria; Bishara Atiyeh din Liban; Bruno Battiston, Corado Campissi, Michele Maruccia din Italia; Michel Costagliola din Franța; Hossam Foda din Egypt; Zaher Jandali, Lucian Jiga din Germania; Radu Olariu din Elveția; Paul Spauwen din Olanda; Grigore Verega din Republica Moldova. Îmi cer desigur scuze pentru că nu pot enumera aici toate personalitățile din țările Balcanice și din România din lipsă de spațiu, dar aș menționa totuși măcar câteva dintre ele: Kostas Manos, Panayotis Soucacos, Alex Beris din Grecia; Ali Barutcu din Turcia; Nada Cicmil-Saric din Muntenegru; Nenad Stepic, Marijan Novakovic,Jefta Kozarski din Serbia; Reuf Karabeg din Bosnia-Herțegovina; Margarita Kateva, Daniel Yankov din Bulgaria; Albin Stritar din Slovenia; Rado Zic din Croația, Giorgios Psaras din Cypru.

În ceea ce privește participarea românească, aș enumera aici pe aceia care prin activitatea lor contribuie în mod deosebit la formarea profesională a colegilor noștri mai tineri: Tiberiu Bratu, Zorin Crainiceanu, Dan Enescu, Cristian Nițescu, Carmen Giuglea, Dana Jianu, Radu Jecan, Ioan Florescu, Teodor Stamate, Dragoș Pieptu, Marius Ciurea, Toma Mugea, Argentina Vidrașcu, Alexandru Georgescu.

Având în vedere spectrul deosebit de larg al specialității noastre, este evident faptul că în cadrul congresului vor fi discutate aspecte din toate domeniile de activitate ale specialității și se va face un update în ceea ce privește cele mai fierbinți topice. În acest sens aș menționa melanomul cutanat, reconstrucția capului și gâtului, reconstrucția mamară după mastectomie pentru cancer, arsurile și sechelele acestora, chirurgia limfatică, chirurgia nervilor periferici și a plexului brahial, kinetoterapie, etc. Un accent deosebit va fi pus pe prezentarea celor mai noi cercetări privind limfomul dezvoltat la pacientele cu implante mamare. Chirurgia Estetică va ocupa și ea un loc special în programul congresului. Nu în ultimul rând, în afara workshopurilor despre care am vorbit mai devreme, în cadrul congresului se vor desfășura și sesiuni de Învățămînt în Chirurgia Plastică și Chirurgie Experimentală.

2. Ce ne puteți spune despre tema evenimentului ”Pushing the Borders in Plastic Surgery”?
Am ales acest motto pentru congres deoarece în ultimii ani aproape în toate domeniile de activitate ale specialității noastre au apărut numeroase noi tehnici, au fost îmbunătățite multe dintre tehnicile deja consacrate și s-au făcut numeroase descoperiri și progrese. Toate acestea au contribuit într-adevăr la depășirea unor limite considerate până nu de mult, ca imposibil de depășit, au deschis noi orizonturi și au dat posibilitatea îmbunătățirii extraordinare a asistenței medicale de specialitate. Aș menționa aici doar câteva dintre progresele deosebite în domeniul transplantului de față și de membre, în cel al arsurilor, al microchirurgiei, lambourilor pe vase perforante, chirurgiei vaselor limfatice, etc. Se poate afirma, cu alte cuvinte, că într-adevăr ne putem aștepta la progrese și mai spectaculoase în anii ce vor urma.

3. Care sunt așteptările față de acest eveniment?
În primul rând am sperat la o largă participare, și îndeosebi la participarea a cât mai mulți tineri. Aceată așteptare ne-a fost răsplătită de numărul mare de înregistrări. Desigur că participarea unui număr impresionant de experți în domeniu, cu prezentări de o deosebită calitate și actualitate ne confirmă faptul că acest congres va fi prin excelență unul educativ, aspect de o deosebită importanță pentru mai tinerii noștri colegi. În același timp, va crea oportunitatea unor relații și mai ample pe plan internațional ale specialiștilor români cu specialiști de pretutindeni și unor schimburi de experiență viitoare care vor contribui cu siguranță la o aliniere și mai mare a nivelului din România cu nivelul internațional.

4. Sunteți Președintele Asociației Balcanice de Chirurgie Reconstructivă și Estetică. Care sunt obiectivele viitoare pe care le aveți în ceea ce privește societatea noastră?
Îmi doresc ca acest congres Balcanic, care după știința mea va întruni cel mai mare număr de participanți de până acum, să faciliteze în și mai mare măsură consolidarea poziției chirurgiei plastice pe plan internațional. Ca Președinte al societății voi depune toate eforturile pentru o mai bună organizare și vizibilitate a societății printre celelalte societăți Europene și internaționale de chirurgie plastică. Voi încerca să cresc ponderea chirurgiei plastice reconstructive, a chirurgiei mâinii, a microchirurgiei în preocupările chirurgilor plasticieni. Și aceasta, deoarece în ultimii ani ne-am confruntat cu o atenție sporită pentru chirurgia estetică în defavoarea chirurgiei reconstructive. Cred că trebuie să dăm Cezarului ce este al Cezarului în fiecare domeniu de activitate al specialității noastre care este atât de vastă.

5. În cei aproape 30 de ani de carieră ați inventat mai multe tehnici chirurgicale în premieră naţională şi internaţională. Menționați câteva dintre aceste priorități și premiere.
De fapt, de la terminarea Facultății de Medicină din București, am la ora actuală o vechime de 41 de ani. In specialitate am o vechime de 37 de ani. De-a lungul carierei mele am fost de principiul că trebuie să învăț și să pot efectua intervenții chirurgicale în cât mai multe dintre domeniile specialității. Din acest motiv m-am pregătit atât în chirurgia plastică generală, cât și în chirurgia mâinii, microchirurgie, traumatologie, chirurgie estetică. Am fost tot timpul preocupat de a ameliora unele tehnici chirurgicale, de a aduce ceva nou în specialitate. Așa am reușit să dezvolt câteva tehnici, recunoscute pe plan internațional, de reparare a tendoanelor mâinii, am fost unul dintre pionierii pe plan internațional al practicării celui mai nou și performant tip de lambouri – lambourile pe vase perforante, respectiv pe vase sanguine cu diametrul sub un milimetru. În domeniul lambourilor liber transferate prin tehnici microchirurgicale am efectuat ca prioritate națională primele transferuri de două degete în bloc de la picior la mână (la momentul respectiv acest tip de lambou era practicat în lume numai de alți doi microchirurgi), transferul de peroneu vascularizat, transferul de lambouri port-grefă vasculară, cura chirurgicală miniinvazivă a maladiei Dupuytren prin aponevrotomie percutană cu acul, etc. De asemenea, în ceea ce privește chirurgia estetică am fost printre primii din România, dacă nu primul – respectiv în anul 1992 – care am practicat lipoaspirația și augmenatrea mamară cu implante de silicon.

6. Ați fost chemat să învățați din experiența dumnevoastră și tinerii medici din afară. Consolidarea poziției a fost mai ușor de obținut afară decât la noi? Recunoașterea în România a trebuit să vină de-afară?
Prima consolidare de poziție a fost la Cluj, unde am ajuns în anul 1991 pentru a pune în funcțiune un serviciu de chirurgie plastică. Deci consolidarea poziției a fost în primul rând locală. Consolidarea poziției la nivel național a survenit puțin mai greu și, într-adevăr, mai ales după consolidarea poziției internaționale. Ce ar fi demn de menționat este faptul că eu împreună cu câțiva dintre colegii mei de generație am reușit să aducem un suflu nou în chirurgia plastică, să aliniem chirurgia plastică românească la cea internațională. Noi am fost cei care am schimbat anumite principii, care – prin faptul că am avut o largă circulație internațională – am reușit să introducem tehnici noi, să le perfecționăm pe cele vechi, să avem schimburi permanente de experiență cu omologii noștri străini. Vreau să subliniez faptul că toate acestea nu au fost deloc ușoare, având în vedere faptul că, datorită restricțiilor de circulație anterioare anului 1989, medicii români și preocupările lor nu prea erau cunoscute pe plan internațional. Nivelul nostru de pregătire, bazat de multe ori pe autodidacticism, s-a dovedit însă unul superpozabil celui de afară, ceea ce a permis ca prin lucrările prezentate de noi la manifestările științifice internaționale să reușim să ne impunem și să începem să fim recunoscuți. La ora actuală pot afirma cu mândrie că avem numeroase relații internaționale la nivel foarte înalt, ceea ce dovedește că beneficiem de o reală recunoaștere. Nu de puține ori specialiștii noștri sunt invitați pentru a ține cursuri în străinătate, pentru a lectura în diverse congrese internaționale, și aceasta pe picior de egalitate cu nume dintre cele mai sonore în specialitate.

7. Sunteți unul dintre medicii care au pus bazele microchirurgiei din România. Cum vedeți viitorul medicinei noastre? Sunt motivați tinerii medici să rămână în țară? Ce ar trebui făcut pentru ei?
Într-adevăr, mă număr printre pionierii microchirurgiei Românești, alături de nume precum Nicu Ionescu, Doina Ionescu, Ioan Lascăr, Constantin Ciuce, Teodor Stamate. Practic, am început să efectuez intervenții microchirurgicale în urmă cu 37 de ani, respectiv în anul 1982. Microchirurgia este o tehnică chirurgicală capabilă să modeleze gestul chirurgical și, de ce nu, chiar și carcterul chirurgului. Este o tehnică care a permis ridicarea la cele mai înalte standarde a chirurgiei reconstructive.

Viitorul medicinei Românești este strict dependent de investițiile care se fac și se vor face în sistemul sanitar. Sunt cu totul de acord cu ridicarea nivelului salarial al personalului sanitar care s-a înfăptuit de curând. Cred însă că acest lucru nu este suficient pentru a opri exodul tinerilor în străinătate. Atâta timp cât nu vor exista suficiente locuri de muncă și o dotare materială a unităților sanitare similară celei de afară, exodul va continua cu siguranță. Tinerii nostri nu doresc numai salarii mai mari, ci și posibilitatea de a-și putea găsi un loc de muncă și de a putea lucra în condiții optime. Așa se poate explica faptul că, în ciuda măririlor salariale, tinerii noștri continuă să prefere să lucreze în străinătate, iar mulți dintre cei care au plecat deja de mult timp, nu prea doresc să se întoarcă. Stă în puterea guvernului de a găsi căile corecte de ameliorare a sistemului sanitar.

8. În încheiere vă rugăm să transmiteți un mesaj către colegii dumneavoastră.
În primul rând doresc să le mulțumesc tuturor colegilor din România care vor participa la congresul organizat la Cluj și să îi asigur că ne-am străduit să facem din acest congres o manifestare științifică memorabilă atât pe plan științific cât și social. Pe colegii mai tineri vreau să îi asigur că toate eforturile noastre sunt în primul rând consacrate lor, din dorința de a forma specialiști cât mai competenți și superpozabili celor din străinătate.

Sper din tot sufletul că viitorul va fi mai bun, oferind mai tinerilor noștri colegi posibilitatea de a se forma și practica în România. Avem și vom avea nevoie de specialiști bine pregătiți care să aibă grijă de sănătatea compatrioților lor.